Posibile prejudicii aduse faunei cinegetice prin modificarea Legii în sensul cerut de oieri

AGVPS din România
Mesaje: 230
Membru din: 24 Noi 2015 10:59
Membru al: Nespecificat
Confirmat ca persoana reala de: SuportTehnic

Posibile prejudicii aduse faunei cinegetice prin modificarea Legii în sensul cerut de oieri

Mesajde AGVPS din România » 18 Feb 2016 14:25

COMUNICAT


În replică la afirmaţiile incorecte ale unor vânători din judeţele Alba şi Cluj, probabil membri ai unor asociaţii neafiliate la A.G.V.P.S., publicăm câteva din poziţiile oficiale ale reprezentanţilor A.G.V.P.S., care au participat şi au susținut interesele vânătorilor din România la toate întâlnirile, de până acum, organizate între deputaţi şi oieri. Din postura de beneficiari ai intervenţiilor noastre în interes general, ar fi mai onorabil ca aceştia să tacă, decât să „bâzâie”, pe lângă alţii, precum musca la arat. Ori mai bine şi-ar întreba conducerile asociațiilor din care fac parte, despre contribuţia acestora la efortul general întreprins în scopul reglementării legale şi echitabile a cunoscutei controverse.
Redăm, în continuare, sinteza intervenţiilor A.G.V.P.S., dintre care unele agreate şi de alte O.N.G.-uri de protecţia naturii, către reprezentanţii autorităţilor şi parlamentarii implicaţi în dezbaterea şi aprobarea, cu modificări şi completări sau nu, a O.U.G. nr. 60/2015.

N. Şelaru



Imagine

Imagine

Imagine



O ordonanţă de urgenţă fără de urgenţă şi urmări benefice


OUG nr. 60/16.12.2015, dată sub presiunea oierilor din stradă şi probabil a unor susţinători ai acestora din Ministerul Agriculturii şi Parlamentul României, s-a bazat pe o notă de fundamentare ruşinoasă, prin care se justifică necesitatea mişcării oilor iarna, dar se anulează, doar din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, păşunatul cu animale din 6 decembrie până în 24 aprilie. Deci una se motivează, dar alta se anulează.
Dacă abordăm foarte deschis şi tranşant elucubraţiile din nota de fundamentare, putem afirma că cel care a întocmit-o ori este un mare ignorant, ori a comis un fals intelectual de proporţii, în scopul ducerii membrilor Guvernului României în eroare. Cum altcumva l-am putea judeca după unele din afirmaţiile scrise şi semnate, de genul celor ce urmează:
• interzicerea păşunatului iarna şi limitarea numărului de câini la turme şi stâni ar conduce „la diminuarea efectivelor de animale generate din lipsa de mişcare a animalelor”;
• „interzicerea mişcării animalelor în perioada 6 decembrie – 24 aprilie, şi impunerea stabulaţiei permanente, determină îmbolnăviri ale ongloanelor, îmbâcsirea cojocului de lână care generează boli ale aparatului respirator, conducând la pierderi majore în rândul efectivelor de animale”;
• „limitarea mişcării în ferestrele iernii conduce, implicit, la degenerarea genetică a populaţiilor de ovine din rasa țurcană”;
• majoritatea fermelor de creştere a animalelor din România „nu au surse de apă proprii, iar interzicerea deplasării animalelor la sursele de apă naturale, respectiv râuri, lacuri, izvoare, generează boli metabolice cauzate de insuficienţa consumului de apă şi conduce la diminuarea semnificativă a efectivelor de animale”; aceasta în condiţiile în care nu le interzice deplasarea, ci doar păşunatul pe timp de iarnă;
• „limitarea numărului de câini care însoţesc şi păzesc turmele şi cirezile, favorizează atacurile permanente ale animalelor sălbatice asupra turmelor şi cirezilor” fiind „de notorietate faptul că pe teritoriul României s-au înmulţit într-un ritm accelerat efectivele de lupi, urşi şi mai nou, au apărut şi alţi prădători, precum şacalii, care atacă frecvent turmele de animale…”; „…în perioada de iarnă, din cauza lipsei de hrană, animalele sălbatice îşi intensifică atacurile asupra stânilor”; această ultimă afirmaţie este făcută în condiţiile în care urşii dormitează iarna, efectivele de lupi nu sunt deloc în creştere în România, iar lupii şi şacalii au foarte puţine şanse să răpească animalele din stânile împrejmuite (foarte ieftin, chiar cu garduri electrice).
Din păcate, guvernanţii tehnocraţi au luat de bune argumentaţiile din nota de fundamentare şi subliniind, în preambul, că „nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgenţă poate avea consecinţe nefavorabile atât în plan economic, cât şi în plan social” şi că „aceste elemente vizează interesul public şi constituie situații de urgenţă extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”, au adoptat OUG nr. 60/2015, prin care „suspendă până la 25 aprilie 2016” aplicarea prevederilor art. 23 alin (1) lit. c) şi k) din Legea nr. 407/2006.
Aşadar prin OUG nr. 60/16.12.2015 au fost abrogate, fără nici un fel de urmări reale apreciem noi, prevederile referitoare la interzicerea păşunatului în perioada 6 decembrie – 24 aprilie şi, respectiv, la limitarea numărului de câini însoţitori ai turmelor şi de la stâni. Fără urmări, fiindcă interzicerea păşunatului pe o perioadă mai lungă, din toamnă până în primăvară, este oricum impusă prin prevederile altor legi şi reglementări subsidiare naţionale, ca urmare a prevederilor Regulamentului UE în materie. Ne referim, în mod direct, la OUG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente (art. 6 şi art. 15), la HG nr. 78/2015 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea OUG nr. 34/2013 (art. 13 şi anexa ghid-cadru pentru amenajamentul pastoral), la Legea zootehniei nr. 72/2002 (art. 32 şi art. 33) şi HG nr. 940/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii zootehniei nr. 72/2002 (art. 9 şi art. 10) şi la Ordinul nr. 544/2013 privind metodologia de calcul a încărcăturii optime cu animale pe hectar de pajişte (art. 4 şi art. 6).
Nu detaliem articolele la care facem referire, dar anexăm extrase din aceste reglementări, pentru documentarea persoanelor interesate în speţă. Anexăm, de asemenea, pentru documentarea persoanelor interesate, extrase din Ghidul pentru fermierii care solicită plăţi de la APIA şi extrase din Ordinul nr. 1234/2006 privind aprobarea Codului de bune practici în fermă. Nu mai anexăm şi extrase din Codul Silvic, prin care este interzis păşunatul în orice fel de pădure, indiferent de proprietar, de structura şi vârsta acesteia, şi nici din Legea protecţiei animalelor şi din normele subsidiare acestei legi, referitoare la infracţiunea de rău tratament aplicat animalelor din partea proprietarilor acestora (înfometare, nevaccinare, nedeparazitare etc.).
În contextul reliefat, constatăm că suspendarea aplicării art. 23 alin (1) lit. c) din Legea nr. 407/2006, intră în contradicţie cu Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu GAEC7, dar nu suspendă interdicţia de a păşuna pe timp de iarnă, prevăzută în legile şi reglementările subsidiare din care s-au anexat extrase.
În concluzie, păşunatul pe pajişti, indiferent de proprietarul pajiştilor, este admis în perioada prevăzută în Ghidul-cadru pentru amenajamentul pastoral, anexa la HG nr. 78/2015. Conform acestuia, momentul începerii păşunatului este 23 aprilie şi durează: 190-210 zile în teren irigat şi doar 100-150 zile în teren neirigat din zona de câmpie, 140-180 de zile (mai-septembrie) în zona dealuri, 90-150 zile (iunie-septembrie) în zona de munte şi 60-100 zile (iunie-august) în zona subalpină. Încetarea păşunatului este obligatorie cu 20-30 zile înaintea apariţiei îngheţurilor permanente la sol. Prin măsurile cuprinse în GAEC7 se urmăreşte evitarea deteriorării pământului fertil, unul dintre bunurile naturale cele mai de preţ, strategice, ale României.
Reprezentanţii AGVPS din România au fost prezenţi la toate întâlnirile dintre deputaţi şi oieri, din datele de 15.12.2015, 09.02.2016 şi 15.02.2016, şi au susţinut, cu detalieri şi exemplificări reale, cele prezentate mai sus, atrăgând atenţia şi asupra faptului că prin cererile şi susținerile lor publice, precum şi prin promovarea OUG nr. 60/2015, oierii au demonstrat, ceea ce noi am susţinut şi putem susţine cu imagini foto şi video, că în marea lor majoritate, au încălcat Ghidul-cadru pentru amenajamentul pastoral şi Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC7), motiv pentru care se impun a fi sancţionaţi de inspectorii APIA, inclusiv prin tăierea subvenţiilor acordate din fonduri europene.
Aceasta deoarece prin Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, referitor la plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul Politicii Agrare Comunitar (PAC), este condiţionată de acordarea subvenţiilor pentru fermieri, de respectarea legislaţiei naţionale în materie, legislaţie din care au fost prezentate extrase în anexă.
În ceea ce priveşte numărul de câini însoţitori ai turmelor de vite şi de la stâni, se impun anumite concesii din partea protecţioniştilor/conservatoriştilor naturii, pe care le-am detaliat, ca punct propriu de vedere, în articolul anexat, deja publicat.


N. Şelaru



EXTRASE DIN LEGISLAȚIA REFERITOARE LA INTERZICEREA PĂȘUNATULUI PE TIMP DE IARNĂ
1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991" aprobată prin Legea nr. 86 din 27 iunie 2014
…..
Art. 6. - (1) Modul de gestionare a pajiştilor se stabileşte prin amenajamente pastorale.
(2) Consiliile locale au obligaţia să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate pajiştile aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Conţinutul amenajamentului pastoral se aprobă şi se detaliază prin normele metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(4) Folosirea şi exploatarea pajiştilor se fac cu respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare."
Art. 15. -(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoanele imputernicite de structurile centrale si locale cu atributii in domeniu, aflate in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, de catre primar si persoanele imputernicite de acesta, precum si de catre politistii de frontiera pentru faptele constatate in zona specifica de competenta
……….
Art. 114.din Legea fondului funciar nr. 18/1991" aprobată prin Legea nr. 86 din 27 iunie 2014
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către specialiştii împuterniciţi în acest scop de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi, după caz, de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, de împuterniciţii prefectului şi specialiştii împuterniciţi de directorul general al direcţiei generale pentru agricultură şi alimentaţie sau, după caz, de inspectorul şef al inspectoratului silvic judeţean, precum şi de către primar.
(2) Prin actul de constatare se dispune cu privire la suportarea pagubelor de către cei vinovaţi şi, după caz, restabilirea situaţiei anterioare.

2. Hotărârea nr. 78/2015 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013

Art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013- (1) Controlul mentinerii, intretinerii si utilizarii fondului pastoral national se asigura de autoritatea competenta care raspunde de gestionarea si mentinerea suprafetelor de pajisti, prin personalul propriu si prin personalul structurilor teritoriale de specialitate, pentru:
a) controlul mentinerii suprafetelor de pajisti inregistrate la data de 1 ianuarie 2007 in Registrul agricol;
b) controlul modului in care se aplica si se respecta prevederile din amenajamentele pastorale;
c) modul de atribuire a pajistilor aflate in administrarea consiliilor locale.
(2) Primarul, prin aparatul de specialitate, asigura controlul cu privire la respectarea prevederilor contractuale stabilite pentru pajistile concesionate sau inchiriate.
(3) Pentru controlul respectarii regimului pastoral si a prevederilor amenajamentelor pastorale, utilizatorii de pajisti vor permite accesul personalului imputernicit, dupa instiintarea prealabila a acestora, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
extras
ANEXĂ la normele metodologice GHID-CADRU pentru amenajamentul pastoral
……………
5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral
Fundamentarea amenajamentului pastoral constă în soluţiile tehnologice şi tehnice care asigură realizarea obiectivelor privind gospodărirea raţională a suprafeţelor de pajişti din cadrul proiectului.
Amenajamentul pastoral trebuie să respecte codul de bune practici agricole şi să fie în concordanţă cu condiţiile pedoclimatice ale arealului unde se află amplasată pajiştea.
5.4.1. Durata sezonului de păşunat
Se precizează data începerii şi încheierii păşunatului, stabilindu-se numărul zilelor de durată a păşunatului, pe fiecare trup de pajişte în parte. Pentru determinarea duratei de sezon se va ţine seama de altitudine, factori limitativi, condiţii climatice extreme, tradiţie locală.
Momentul începerii păşunatului raţional se face când:
a) înălţimea covorului ierbos este de 8-15 cm pe pajiştile naturale şi 12-20 cm pe pajiştile semănate;
b) înălţimea apexului, respectiv conul de creştere al spicului la graminee este de 6-10 cm;
c) producţia de masă verde, denumită în continuare MV, ajunge la 3-5 t/ha pe pajiştile naturale şi 5-7,5 t/ha pe pajiştile semănate sau echivalent în substanţă uscată 0,6-1 t/ha şi 1- 1,5 t/ha SU;
d) înflorirea păpădiei (Taraxacum officinalis) în primăvară;
e) după 23 aprilie.
Durata sezonului de păşunat este determinată în primul rând de durata perioadei de vegetaţie care este legată mai mult de perioadele de secetă la câmpie şi deal şi de temperaturi scăzute pentru zona de munte astfel:
a) câmpie: 190-210 zile la irigat (aprilie - octombrie) sau 100-150 zile la neirigat;
b) dealuri: 140-180 de zile (mai-septembrie);
c) munte: 90-150 de zile (iunie-septembrie);
d) subalpin: 60-100 de zile (iunie-august).
Încetarea păşunatului se face cu 3-4 săptămâni (20-30 de zile) înainte de apariţia îngheţurilor permanente la sol.
5.4.2. Numărul ciclurilor de păşunat
Ciclul este intervalul de timp în care iarba de pe aceeaşi parcelă de exploatare, odată păşunată, se regenerează şi devine din nou bună pentru păşunat.
Numărul ciclurilor de păşunat este în funcţie de condiţiile climatice şi staţionale de sol, de compoziţia floristică şi de capacitatea de regenerare a pajiştilor.
În zona montană, de la 600-800 m altitudine, durata optimă a sezonului de păşunat, care este de 160 de zile, scade cu cca 7,5 zile cu fiecare 100 m altitudine, ajungând la 2.200- 2.400 m, la numai 40 de zile. Pe păşunile de munte se realizează cel mult 2-3 cicluri de păşunat, pe cele de deal 3-5 cicluri şi la câmpie 2-3 cicluri în condiţii de neirigare şi de 5-7 cicluri sau rotaţii de păşunat în condiţii de irigare.
5.4.3. Fâneţele
Suprafeţele ce nu se păşunează şi se utilizează pentru producerea de fân se vor cosi în momentul optim pentru a asigura cantitatea maximă de nutrienţi, cu excepţia celor care sunt sub angajamente.
5.4.4. Capacitatea de păşunat
Stabilirea capacităţii de păşunat se va face prin împărţirea producţiei totale de masă verde cu raţia necesară unei unităţi vită mare (UVM). ( Ovine, Caprine 6,6 capete/UMV)
Se recomandă 65 kg masă verde/zi/cap pentru 1 UVM, din care consumate efectiv 50 kg/cap/zi. Conversia în UVM a speciilor de animale domestice este redată în tabelul 5.1 întocmit conform legislaţiei în vigoare.
3. Legea zootehniei nr. 72/2002 republicată 02/04/2014
extras
CAPITOLUL VII Răspunderi şi sancţiuni
…….
Art. 32. - (1) Constituie contravenţii la prezenta lege, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, săvârşirea de către persoanele fizice sau juridice a următoarelor fapte:
…………..
h) păşunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajişti în afara perioadei stabilite pentru păşunat;
i) refuzul de către titularii de pajişti de a participa la întocmirea planurilor de exploatare a pajiştilor, împiedicarea sau interzicerea punerii în aplicare a lucrărilor prevăzute în acestea;
Art. 33. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, de prefecţi şi de personalul abilitat al Ministerului Afacerilor Interne.
……………….
4. HOTĂRÂREA Nr. 940 din 29 august 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii zootehniei nr. 72/2002………..
Art. 9 - (1) Organizarea activităţii de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional se face pe baza unei strategii pe termen mediu şi lung, întocmită de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, care se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi ministrului administraţiei publice.
(2) Obiectivele strategiei de organizare şi exploatare a pajiştilor sunt următoarele:…….
e) stabilirea măsurilor şi acţiunilor privind exploatarea raţională a pajiştilor;
f) organizarea transhumanţei ovinelor.
Art. 10 - (1) Pe baza strategiei de organizare şi exploatare a pajiştilor specialiştii din cadrul direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din unităţile de cercetare ştiinţifică de profil, în colaborare cu unităţile specializate, autorizate pentru îmbunătăţirea şi exploatarea pajiştilor, vor întocmi amenajamente pastorale pentru fiecare pajişte, în care se vor înscrie acţiunile tehnice şi măsurile organizatorice de ameliorare şi exploatare.
(2) Până la realizarea amenajamentului pastoral lucrările de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor se vor desfăşura pe baza unor planuri anuale de lucru întocmite de specialişti în domeniu împreună cu consiliile judeţene şi consiliile locale.
……
5. Ordinul nr. 544/2013 privind metodologia de calcul al încărcăturii optime de animale pe hectar de pajişte
……
Art. 4. - (1) Pentru a realiza utilizarea optimă, durabilă, a pajiştilor, managementul păşunatului se face:
……
c) cu respectarea timpului de începere a păşunatului înainte de uscarea primei frunze care apare la speciile necesare pentru păşunat;
d) prin asigurarea monitorizării păşunatului şi oprirea acestuia înainte de a se ajunge la limitele critice pentru plante, înălţime minimă şi grad de acoperire a solului;
e) prin evaluarea cu precizie a perioadei de odihnă înainte de următoarea perioadă de păşunat, prin monitorizarea ratelor de creştere a ierburilor.
…….
Art. 6. - (1) Începerea păşunatului se face în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi de gradul de dezvoltare a covorului ierbos.
(2) Se evită începerea păşunatului prea devreme, care poate afecta perioada de regenerare, sănătatea şi supravieţuirea plantelor.
(3) Perioada de păşunat se va încheia în luna noiembrie, la o dată stabilită în funcţie de evoluţia temperaturilor şi regimul precipitaţiilor.
(4) Data începerii şi încheierii păşunatului, precum şi modul de organizare a păşunatului, continuu sau pe tarlale, se stabilesc prin hotărâre a consiliului local.
Art. 13. - ……. (3) La începutul sezonului de păşunat, când creşterea vegetaţiei este rapidă, sunt necesare cel puţin 20 zile de odihnă, iar în ciclurile următoare sau în perioada de secetă sunt necesare cel puţin 30 zile de odihnă.
(4) Durata de refacere a vegetaţiei după păşunat se stabileşte în funcţie de specia dominantă de plante valoroase, sol, precipitaţii, temperatură, condiţii de secetă etc.
6. Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ BUNELE CONDIŢII AGRICOLE ȘI DE MEDIU - Ghid pentru fermierii care solicită plăţi pe suprafață….
…….
Capitolul 8 Menţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de utilizare Pentru menţinerea pajiştilor permanente, este obligatoriu să respectaţi anumite cerinţe de management (de utilizare), legate atât de păşunatul sau/şi de cositul acestor pajişti. Pe toate pajiştile permanente vă recomandăm să respectaţi următoarele cerinţe
…..…
- păşunatul să nu înceapă primăvara prea devreme, deoarece solul este încă umed şi
se bătătoreşte, se formează gropi şi muşuroaie, contribuind la scăderea treptată a
producţiei, iar pe păşunile cu pantă se pot declanşa fenomenele de eroziune;
- toamna, păşunatul să înceteze cu aproximativ 25 – 30 de zile înainte de venirea îngheţurilor permanente.
- să ţineţi cont de încărcătura de animale la hectar, care trebuie corelată cu capacitatea productivă a pajiştilor;
- Sancțiuni aplicate de APIA la acordarea subvențiilor
7. MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR
ORDIN Nr. 1234 din 14.11.2006 privind aprobarea Codului de bune practici în fermă –ANEXA…….
103. Creştera animalelor poate spori riscul erozional, mai ales al eroziunii prin apă, al
compactării de suprafaţă.
Trebuie evitate practicile care determină călcarea excesivă a terenului, aceasta conducând
la creşterea scurgerii şi eroziunii. Probleme pot apărea datorită următoarelor cauze:
• număr prea mare de animale pe unitatea de suprafaţă, în special, în condiţii de
umiditate ridicată a terenului;
• păşunat intensiv în benzi şi în apropierea spaţiilor de hrănire din cursul iernii;
Sancțiuni aplicate de APIA la acordarea subvențiilor și de legislația de mediu și gosp. Apelor

8. LEGE nr. 136 din 5 iulie 2011pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării""Art. 12. - Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni: …………..
20. însoţirea turmelor şi cirezilor, pe teritoriul rezervaţiei, de către câini fără jujeu, nevaccinaţi, nedehelmintizaţi şi în număr mai mare de unul pentru fiecare turmă sau cireadă;


Imagine

Imagine

Imagine

Sorin Flutur
Mesaje: 781
Membru din: 24 Noi 2015 18:53
Localitate: Arad
Membru al: Lazar Hunting Cervus Elafus
Confirmat ca persoana reala de: mihai burcescu

Re: Posibile prejudicii aduse faunei cinegetice prin modificarea Legii în sensul cerut de oieri

Mesajde Sorin Flutur » 18 Feb 2016 14:58

referitori la cainii ciobanesti...sunt si rase neomologate FCI care se folosesc cu eficienta...ex...ciobanesc romanesc corb...metisi trebuiesc scosi...un metis de ogar cu mioritic este foarte eficient la paza turmelor de iepuri si caprioare...

Valeriu Bolgiu
Mesaje: 651
Membru din: 27 Noi 2015 13:03
Localitate: URLATI
Membru al: AJVPS Prahova
Confirmat ca persoana reala de: Laurentiu T Ionescu
Contact:

Re: Posibile prejudicii aduse faunei cinegetice prin modificarea Legii în sensul cerut de oieri

Mesajde Valeriu Bolgiu » 17 Apr 2016 22:18

Noi vorbim de posibile prejudicii. Prejudiciile sunt enorme, autoritatile autiste. Singuri si fara un lobi corespunzator, finalul este previzibil.
Valeriu Bolgiu


Înapoi la “Prejudicii aduse faunei cinegetice”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 2 vizitatori