Demersuri stopare jaf piscicol pe raul Olt

Cristian Dobrescu
Mesaje: 5
Membru din: 02 Dec 2015 15:48
Membru al: AJVPS Olt
Confirmat ca persoana reala de: AGVPS

Demersuri stopare jaf piscicol pe raul Olt

Mesajde Cristian Dobrescu » 14 Mar 2016 15:56

Pescarii amatori şi sportivi din jud. Olt, susţinuţi de cei doi vicepreşedinţi ai AJVPS Olt, au fost prezenţi la o întâlnire cu reprezentanţii ANPA şi ai Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, pentru a protesta împotriva jefuiri autorizate de ANPA a fondului piscicol de pe râul Olt şi evaziunii fiscale colosale, făptuite prin vânzarea a peste 95% din peştele capturat „la negru”.
În legătură cu această întâlnire-protest, cităm din ziarul „Eveniment de Olt http://www.evenimentdeolt.ro/eveniment- ... 82a73588b5 ” următoarele:
“Preşedintele Comisiei pentru agricultură, întâlnire cu pescarii olteni
Publicat: duminică 13.03.2016
Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, a fost prezent joi la Slatina, unde a participat la o întâlnire cu pescarii olteni, care cer stoparea braconajului piscicol pe râul Olt.
La întâlnirea găzduită de amfiteatrul Colegiului Naţional Vocaţional „Nicolae Titulescu”, alături de preşedintele Comisiei pentru Agricultură au mai fost prezenţi Ionel Guriţă, director al Direcţiei Inspecţie, Ape interioare din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, inspectorul piscicol Alin Dima din judeţul Olt, colonelul în rezervă Ion Voicu, fost comandant al Jandarmeriei Olt, dar şi Marius Bălaşa, candidatul PNL la Primăria Slatina.
„Ne-am întâlnit astăzi aici ca să discutăm despre subiectul bine cunoscut de dumneavoastră şi anume, îmi permit eu să spun, jaful care se face pe râul Olt din punct de vedere al pescuitului. I-am făcut domnului Nini Săpunaru invitaţia de a veni în mijlocul nostru, pentru a vedea ceea ce se întâmplă şi pentru a auzi ceea ce se întâmplă pe râul Olt, efectiv de la faţa locului. Solicitarea noastră, a pescarilor, este una singură: să terminăm cu pescuitul comercial pe râul Olt, să terminăm cu braconajul pe râul Olt, pentru că dacă s-a putut la Vâlcea se poate şi în judeţul Olt”, a spus Marius Bălaşa.
Pescarii au prezentat o serie de fotografii şi filmulețe care arată modul fraudulos în care se pescuieşte pe Olt. „Problemele sunt grave şi sunt multe. Sunt pescar sportiv, locuiesc în Slătioara, şi pur şi simplu nu mai pot face faţă la ceea ce se întâmplă pe râul Olt. Distrugem faună, distrugem floră, distrugem pescuit, distrugem peşte doar pentru 150 de persoane, câte am văzut pe documente, care desfăşoară activităţi comerciale, cu toate că ar trebui să desfăşoare aceste activităţi în bălţi proprii. Legea spune clar că acvacultura înseamnă a planta, a creşte şi a vinde. Ei folosesc Oltul, care este singura noastră sursă de relaxare, că Oltul aşa este, o folosesc pentru interesele lor personale”, a precizat unul dintre pescari. Prezent la discuții a fost şi un reprezentant al Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Olt. „Motivele care ne-au adus aici şi pentru care ne-am strâns într-un număr atât de mare sunt interzicerea pescuitului industrial pe râul Olt, care a ajuns într-o fază pe care noi, pescarii sportivi, nu o mai suportăm. Deja pescuitul sportiv nu se mai poate practica în condiţii normale, este împânzit tot Oltul de plase monofilament, de fel şi fel de scule, de paraşute, de aparate, nu se mai poate, peştele dispare de pe râul Olt. Noi vedem situaţia asta în fiecare zi şi cred că a ajuns la un nivel de neimaginat. Dacă nu erau plasele acestea Oltul era a doua Deltă a României, de asta ne zbatem şi încercăm să rezolvăm problema”, a declarat Marius Popescu, preşedintele Clubului Slatina al AJVPS Olt. Promisiunile nu au întârziat să apară, Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, menţionând că deja a purtat discuţii pe această temă cu ministrul Agriculturii, urmând a fi găsite soluţii pentru rezolvarea acestei probleme. „Am discutat cu ministrul Agriculturii, i-am spus că este o problemă, l-am rugat să îmi dea un delegat de la ANPA şi am venit la dumneavoastră pentru a vă asculta şi a găsi soluţii la problemele dumneavoastră. După ce terminăm discuţiile de aici, eu vă promit că în două săptămâni, maximum trei săptămâni, voi avea o discuţie cu delegaţi de aici din sală, împreună cu delegaţi ai asociaţiilor producătorilor, la Comisia de agricultură, în prezenţa şefului de la ANPA, secretari de stat de la Ministerul Agriculturii şi aşa mai departe, şi vom lua acolo o decizie împreună cu reprezentanţii ministerului ce facem în continuare în zona dumneavoastră. (…) Eu din ce am vorbit cu directorul ANPA, mi-a spus doar atât, că din punctul său de vedere nu îl deranjează închiderea pescuitului comercial, au doar două asociaţii care au obţinut fonduri europene pentru a se ocupa cu asta, dar asta nu înseamnă toată întinderea Oltului, înseamnă o anumită zonă, şi pot fi controlaţi”, a menţionat Nini Săpunaru.
Dacă nu se rezolvă problema, pescarii sportivi de pe râul Olt vor să demareze proteste. „Sper să se ajungă la Guvern, la ministrul Agriculturii, se poate face ceva bineînţeles, se pot interzice... Pescuitul comercial se poate practica şi asta în condiţii normale, cu sculele de pescuit omologate, asta ar fi o variantă, dar aşa este jaf. Am strâns semnături pentru că vrem să facem o demonstraţie în faţa Prefecturii, încercăm pe toate căile de protest să rezolvăm chestia asta, pentru că deja nu se mai poate”, a spus reprezentantul AJVPS Olt.”
La cele de mai sus nu mai avem de adăugat nimic, subliniind încă odată evaziunea fiscală colosală, făptuită la adăpostul autorizaţiilor eliberate de ANPA, în deplină cunoştinţă de ceea ce s-a precizat mai sus.

Liviu Mircea
Mesaje: 411
Membru din: 10 Noi 2015 05:02
Nickname: tehărău
Membru al: AJVPS Buzau
Confirmat ca persoana reala de: SuportTehnic

Re: Demersuri stopare jaf piscicol pe raul Olt

Mesajde Liviu Mircea » 15 Mar 2016 23:14

Domnule Dobrescu, felicitari pentru initiativa, dumneavoastra si celor ce v-au sustinut. Urmarim cu interes urmarile discutiei. Nu numai pe Olt are loc acest fenomen. Braconajul pe raul Buzau nu are nici un fel de control de cand paznicul de vanatoare a ramas fara atributii in domeniu. Cand eram copil, la o actiune organizata de grupa de vanatoare, am fost prins cu undita la pescuit. Un vanator, ne era vecin. Dar tot mi-a rupt acele si m-a trimis acasa. M-ai tarziu m-a strigat si mi-a inapoiat carligele. Dar m-a si mustrat. Exista un control, o autoritate. Acum, fiecare face ce vrea. Poluare cu diferite otravuri, plase, parasute, curent. Asta trebuie sa inceteze!
Opriți transformarea nulităților în vedete!
http://www.ajvpsbuzau.ro/ro/descriere/

Liviu Mircea
Mesaje: 411
Membru din: 10 Noi 2015 05:02
Nickname: tehărău
Membru al: AJVPS Buzau
Confirmat ca persoana reala de: SuportTehnic

Re: Demersuri stopare jaf piscicol pe raul Olt

Mesajde Liviu Mircea » 24 Mar 2016 09:38

Opriți transformarea nulităților în vedete!
http://www.ajvpsbuzau.ro/ro/descriere/

Avatar utilizator
Laurentiu T. Ionescu
Mesaje: 122
Membru din: 26 Noi 2015 18:20
Membru al: AJVPS Buzau- AJVPS Prahova
Confirmat ca persoana reala de: Madalin Nitu

Re: Demersuri stopare jaf piscicol pe raul Olt

Mesajde Laurentiu T. Ionescu » 24 Mar 2016 16:42

Pescarii pot....bravo lor si felicitari!
...dar cand ai in permis una, doua lansete si ceva mulinete, plus carligele si ancorele in calibrul respectiv, iti permiti.
Cu vanatorii , e ceva mai greu. Am un amic care-si terorizeaza copii sa nu mai alerge prin casa de teama unei reclamatii de la vecinul de dedesubt...

Cristian Dobrescu
Mesaje: 5
Membru din: 02 Dec 2015 15:48
Membru al: AJVPS Olt
Confirmat ca persoana reala de: AGVPS

Re: Demersuri stopare jaf piscicol pe raul Olt

Mesajde Cristian Dobrescu » 25 Mar 2016 11:55

protest Olt

NOTĂ DE PROTEST

Cu toţii am remarcat că, pe râul Olt, se practică şi s-a practicat braconajul şi pescuitul comercial haotic ce a generat o scădere considerabilă a faunei piscicole. Salutăm pe această cale, prezenţa printre noi a pescarilor din judeţele Dolj, Argeş şi Vâlcea, pescari care au înţeles să se alăture acestui protest.
Dacă, acum 20 ani, ne bucuram cu adevărat de partidele de pescuit sportiv, în prezent, această plăcere se limitează la o ieşire pe malurile Oltului pentru a observa pescarii comerciali ori braconierii ce-şi întind plasele pe zeci de kilometri. Mai nou, cu toţii ştim, că aceştia au făcut o pasiune pentru pescuitul cu aparate electrice.
Pe acestia nu-i interesează decât decât banii. Nu-i interesează faptul că, distrug fauna piscicolă, sterilizează peştii care au mai rămas iar copiii noştri n-au ce să mai pescuiască în viitor.
Pe noi ne interesează. De aceea ne-am adunat aici pentru a trage un semnal de alarmă autorităţilor statului. Dacă până acum am tăcut, acum a venit momentul să urlăm în cor şi să spunem un NU PESCUITULUI COMERCIAL, NU BRACONAJULUI PE RÂUL OLT.
Din păcate, Judeţul Olt nu este o zonă turistică, dar în măsura în care pescuitul comercial şi braconajul piscicol s-ar opri, cu certitudine judeţul nostru ar atrage turiştii, iubitori ai pescuitului recreativ.
Cu toţii ştiţi, că am semnat o petiţie adresată domnului Ministru al Agriculturii prin care i-am cerut să i-a măsuri pentru a fi oprit pescuitul comercial pe râul Olt.
Ştiţi care a fost răspunsul ANPA la acestă solicitare?
ANPA, această instituţie publică ce administreză fauna piscicolă, s-a erijat intr-un apărător declarat al pescuitului comercial în detrimentul celui recreativ/sportiv.
Ne-au spus că cei 129 pescari comerciali, legal autorizaţi, plătesc taxele prevăzute de legislaţia în vigoare iar cei peste 4000 de pescari sportivi din Judeţul Olt, la care se mai adaugă şi alte mii de pescari spotivi din alte judeţe, pe care din nou îi salutăm, reprezintă o presiune considerabilă asupra resurselor acvatice vii datorită cantităţii de peşte pe care o pot reţine zilnic.
Noi am strigat AJUTOR iar ANPA NE-A SPUS, PA.
Ce o să le spunem copiilor noştri peste 5-10 ani? Că ne cerem iertare pentru faptul că am fost indiferenţi la ce se întâmplă şi copărtaşi la măcelul de pe râul Olt.
Ce o să le spunem când o să ne zică: tati vreau la pescuit pe Olt! O să le spunem: Nu copii, nu putem merge. OLTUL A SECAT!
Nu. Nu o să le spunem asta pentru că, ne-am adunat aici, să strigăm cu toţii, STOP PESCUITULUI COMERCIAL, STOP JAFULUI, STOP MĂCELULUI, STOP BRACONAJULUI PE RÂUL OLT
Concluzia este una sigură: Fauna piscicolă trebuie protejată, astfel încât, şi copii noştri să se poată bucura de aceste resursă naturală. Nu suntem barbari să distrugem tot ce avem de la natură: munţi, păduri, terenuri, ape. AJUNGE CU ACEST JAF.

Republica Moldova a înţeles că, prin practicarea excesivă şi haotică a pescuitului industrial pe Prut şi Nistru a fost distrusă fauna piscicolă. Prin Ordin al Ministrului a fost oprit pescuitul comercial.

Autorităţile noastre ce păzesc? Îi păzesc pe braconieri şi îi protejează pe pe aşa-zişii pescari comerciali.
Nu ne-am adunat aici cum un scop politic. Ne-am adunat aici pentru a cere public Domnului Prefect al Judeţului Olt, Jandarmeriei Române, prezentă aici, să dea dovadă de corectitudine şi să dispună toate măsurile pentru stoparea braconajului piscicol.
De asemenea, îi cerem public Domnului Prefect, ca şi reprezentant al guvernului în teritoriu, să dispună măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale din domeniul piscicol. Poate aşa va auzi şi ANAF-ul. Poate aşa, vor şti şi dumnealor că în domeniul pescuitului comercial, evaziunea fiscală este una de proporţii.
Îi vom înainta Domnului Prefect, pe lângă această Notă de Protest, şi memoriul nostru adresat Ministrului Agriculturii, memoriu ce conţine argumente juridice care, inevitabil, trebuie să stopeze braconajul şi pescuitul comercial pe râul Olt.

Cristian Dobrescu
Mesaje: 5
Membru din: 02 Dec 2015 15:48
Membru al: AJVPS Olt
Confirmat ca persoana reala de: AGVPS

Re: Demersuri stopare jaf piscicol pe raul Olt

Mesajde Cristian Dobrescu » 25 Mar 2016 12:05

reportaj despre protest la televiziunea locala
https://www.youtube.com/watch?v=W4Ny4wSAd6w

Cristian Dobrescu
Mesaje: 5
Membru din: 02 Dec 2015 15:48
Membru al: AJVPS Olt
Confirmat ca persoana reala de: AGVPS

Re: Demersuri stopare jaf piscicol pe raul Olt

Mesajde Cristian Dobrescu » 28 Mar 2016 08:25

Iata si memoriul inaintat catre ministrul MADR:
"
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
Domnului Ministru Achim Irimescu

Domnule Ministru,

Referitor la:
-necesitatea suspendării emiterii licenţelor de pescuit comercial pe râul Olt, în sectorul ce străbate Judeţul Olt ;
-dispunerea de măsuri în vederea combaterii braconajului piscicol pe râul Olt

Prin memoriile anterioare transmise instituţiei dumneavoastră de către cei peste 1600 de pescari sportivi din Judeţul Olt, v-am sezitat cu privire la oportunitatea suspendarii emiterii licenţelor de pescuit comercial pe râul Olt precum şi de necesitatea de a fi dispuse măsuri corespunzătoare combaterii braconajului piscicol pe acest râu.
Argumentat, aceste solicitări sunt consecinţe ale unei gestionări deficitare a resursei acvatice vii pe care, instituţii ale statului român, cu atribuţii în acest sens, nu au realizat-o.
În speţă, ANPA prin modul de organizare, a creat un cadru propice exploatării haotice a resursei acvatice pe râul Olt.
S-a ajuns la situaţia hilară în care cei 2 inspectori piscicoli repartizaţi Judeţului Olt să poată gestiona şi controla, atât pescuitul sportiv, cât şi cel comercial pe o întidere de 143 km. cât străbate râul Olt, judeţul nostru, precum şi 47 km. cât constituie fluviul Dunărea graniţa de sud cu Bulgaria.
Probabil că, instituţia în cauză s-a rezumat doar la emiterea permiselor şi autorizaţiilor de pescuit comercial şi permiselor de pescuit sportiv, făra a verifica modalitatea în care se exploatează resursa acvatică a râului Olt şi fluviului Dunărea.
Potrivit art. 7 lit. E din HG 545/2010 privind organizarea, structura si functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura în domeniul activitatii de control si inspectie piscicola, ANPA are următoarele atribuţii:
a) organizeaza si desfasoara activitati permanente de control si inspectie piscicola privind respectarea legislatiei in domeniu;
b) verifica modul de executare a atributiilor de paza si protectie a resurselor acvatice vii de catre beneficiarii dreptului de pescuit;
c) verifica respectarea conditiilor impuse prin licente/autorizatii/permise de pescuit;
d) elaboreaza planurile anuale si lunare ale activitatii de inspectie si control;
e) verifica veridicitatea datelor inscrise in documentele pentru circulatia pestelui;
f) constata infractiuni si contraventii si aplica sanctiuni pentru nerespectarea prevederilor legale in vigoare, dispune ridicarea in vederea confiscarii a bunurilor rezultate din savarsirea infractiunilor si contraventiilor;
g) monitorizeaza aplicarea sanctiunilor prevazute in procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor si a masurilor dispuse prin notele de control, conform legislatiei in domeniu;
h) stabileste sistemele de control si de inspectie ale activitatilor de pescuit;
i) retine/suspenda/anuleaza, dupa caz, in baza constatarilor si propunerilor personalului cu drept de inspectie si control, permisul/licenta/autorizatia, potrivit prevederilor legii;
Ca şi consecinţă a lipsei capacităţii de administrare a fondului piscicol, cu toate că, legislaţia în domeniu prevede acest lucru, fenomenul braconajului a atins cote alarmante.
Astfel s-a ajuns ca prin emiterea licenţelor de pescuit comercial şi practicarea braconajului, fauna piscicolă a râului Olt să fie grav afectată.

Vrem să subliniem, în primul rând, faptul că, emiterea permiselor şi autorizaţiilor de pescuit comercial, încalcă flagrant prevederile art. 1 şi art. 2 din OUG 128/2012.
Art. 1 (1)Pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate, se practică anual de la 1 ianuarie până la 31 decembrie, cu respectarea prevederilor regulamentelor comunitare şi a legislaţiei naţionale în vigoare.
(2)Habitatele piscicole naturale sunt definite la art. 2 pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 2 Accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate, se acordă de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, denumită în continuare ANPA, în mod direct pescarilor profesionişti, persoane fizice autorizate, organizaţi în asociaţii profesionale, societăţilor comerciale, cooperativelor de producţie, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale care au ca obiect de activitate pescuitul comercial, pe baza permiselor, licenţelor şi autorizaţiilor de pescuit comercial.
Potrivit HG nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone(Lacul de acumurare Strejeşti) şi HG 1284/2007, zona cuprinsă între locul de intrare a râului Olt în judeţul nostru, până la locul de vârsare în fluviul Dunărea, constitue arie naturală protejată. Printr-o simplă accesare a listei Siturilor Natura 2000 puteaţi constata că, râul Olt reprezintă o arie de protecţie specială avifaunistică, parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000.
Am înţeles de la reprezentantul ANPA, domnul Director Guriţă Ionel, odată cu discuţiile purtate cu noi în data 10.03.2016, că, există pescari comerciali care au accesat fonduri europene pentru desfăşurarea activităţii de pescuit comercial.
Se naşte întrebarea dacă, aceste fonduri au fost accesate legal, atâta timp cât zona în care pescuiesc constituie o arie de protecţie specială avifaunistică, parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000. Dorim un răspuns clar la această întrebare, pentru că, nu dorim ca, pentru un interes economic al câtorva persoane, legea să fie încălcată flagrant.
De asemenea, apreciem că, permisele şi autorizaţiile de pescuit comercial, au fost emise cu încălcarea prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a, b, c şi f din Ordinul nr. 128/2012 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Acuzaţiile ce le aducem au la bază următoarele aspecte:
Atribuirea dreptului de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate, se face având în vedere următoarele:
a)cota şi efortul de pescuit stabilite prin studiul anual de captură totală admisibilă (TAC), pe zone de pescuit;
b)raportările şi monitorizarea capturilor la ANPA;
c)tradiţia şi continuitatea în activitatea de pescuit comercial
f)completarea corectă şi transmiterea la timp a documentelor de pescuit (jurnale de pescuit, declaraţii descărcare, note de primă vânzare, note de transport etc.)
1. Cota şi efortul de pescuit stabilite prin studiul anual de captură totală admisibilă (TAC), pe zone de pescuit, nu are la bază date reale. Efectuarea unui studiu ştiinţific real, ar fi evidenţiat categoric decimarea resursei acvatice vii pe râul Olt. Exemplul concludent îl reprezită studiul ştiinţific efectuat pe lacurile de acumulare ce se află pe teritoriul Judeţului Vîlcea, studiu care a demonstrat că populaţia piscicolă este în declin. În baza acestui studiu nu au mai fost emise autorizaţii de pescuit comercial. Ar fi interesant de verificat, ordinele de deplasare ale funcţionarilor din SCP Nucet, numărul persoanelor deplasate în Judeţul Olt, perioada în care a fost desfăşurat acest studiu.
2. Lipsa punctelor de debarcare de pe râul Olt, aşa cum sunt ele definite de legislaţia în vigoare, a permis titularilor licenţelor de pescuit comercial să nu declare în totalitate peştele capturat. De aici rezultă, lipsa monitorizării capturilor, monitorizare ce trebuia efectuată de către ANPA.
3. În nicio monografie a judeţului Olt nu este specificată tradiţia locuitorilor judeţului în ceea ce priveşte pescuitul comercial pe râul Olt.
4. Completarea corectă a documentelor de pescuit (jurnale de pescuit, declaraţii descărcare, note de primă vânzare, note de transport) nu poate fi efectuată fără o monitorizare efectivă a titularilor licenţelor de pescuit comercial. Această acţiune presupunea verificarea periodică şi inopinantă a descărcării peştelui în locurile de acostare/debarcare.

De asemenea odată cu emiterea licenţelor de pescuit comercial, au fost încălcate prevederile art. 14 coroborat cu art. 21 alin. din Ordinul 128/2012 potrivit cărora captura realizată în urma pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate, se descarcă în porturile/punctele de debarcare sau în centrele de primă vânzare autorizate, după caz.
Transportul peştelui şi/sau produselor din peşte de la portul/punctul de debarcare la centrul de primă vânzare va fi însoţit de nota de transport al peştelui.
Modelele permisului de pescuit comercial şi autorizaţiei de pescuit comercial prevăzute în anexele 3 şi 4 ale ordinului menţionat, conţin menţiuni clare în ceea ce priveşte nominalizarea punctelor de debarcare şi centrelor de primă vânzare.
Potrivit Ordinului nr. 650/2015 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe raza judeţului Olt nu există nominalizat niciun punct de debarcare al peştelui.


Odată cu emiterea autorizaţiilor de pescuit comercial au fost încălcate şi prevederile art. 23 din Ordinul 128/2012.
La eliberarea autorizaţiei de pescuit, solicitanţii care se regăsesc la prevederile alin. (1) trebuie să depună la filialele regionale ANPA lista cu mijloacele de transport specializate pentru peşte şi produse din peşte înregistrate sanitar-veterinar.
Transportul peştelui de la punctele de acostare, în fapt, se realizează cu autoturisme ce nu au nicio legătură cu prevederile legale menţionate anterior. Suntem sceptici că, titularii autorizaţiilor de pescuit comercial deţin mijloace de transport autorizate sanitar veterinar atâta timp cât toţi aceşti semnatari ai petiţiei, nu au văzut niciodată vreun astfel de mijloc de transport pe malurile Oltului.

Toate aceste încălcări ale prevederilor legale în ceea ce priveşte lipsa monitorizării efective a pescuitului comercial au condus şi conduc în continuare la o evaziune fiscală de amploare.
Apreciem că, pescuitul comercial s-a transformat într-un braconaj cu acte, atâta timp cât pescarilor comerciali nu le sunt verificate ustensilele cu care sunt capturaţi peştii. S-ar constata că se folosesc plase monofilament, aparate electrice, pripoane iar setcile depăşesc cu mult numărul de bucăţi înscrise în autorizaţiile de pescuit.
Mai mult, sub vidul legislativ existent, se folosesc plase din fire monofilament împletite, aspect ce conduce la imposibilitatea sancţionării penale a acestora.


În privinţa pescuitului sportiv, nu vă ascundem că şi acesta, în unele cazuri, este practicat fără respectarea prevederilor legale. Reţinerea exemplarelor sub dimensiunile legale este consecinţa decimării faunei acvatice vii, decimare ce a început cu mulţi ani în urmă.
Ne dezicem în totalitate de acei pescari aşa-zişi sportivi care folosesc alte ustensile de pescuit decât cele prevăzute de lege, însă, cu riscul de a ne repeta, lipsa monitorizării pescuitului pe râul Olt a generat şi astfel de fenomene.
Cu toate acestea, potrivit adresei nr. 9663/16.12.2015, ANPA precizează că, cele mai multe dosare penale au fost întocmite pescarilor sportivi.


Având în vedere cele menţionate, domnule Ministru, considerăm că, atâta timp cât ANPA nu are capacitatea tehnică şi materială de a administra resursa acvatică vie de pe râul Olt, propunem următoarele:
- în temeiul art. 4 alin. 4 din OG 23/2008, delegarea administrării resursei acvatice către Consiliul Judeţean Olt, instituţie publică care poate avea capacitatea materială de a gestiona această resursă;
- atribuţii şi competenţe sporite Jandarmeriei Române în privinţa controlului activităţii de pescuit;
- din taxa anuală de pescuit sportiv în cuantum cuprins între 100-150 lei, o parte din această sumă se va vira în contul consiliului judeţean cu destinaţie specială, respectiv, pază;
- modificarea legislaţiei în vigoare, astfel încât, pescuitul comercial în apele interioare ale României, să fie interzis.
- alocarea de fonduri provenite din taxele de pescuit sportiv, pentru repopulări.

De asemenea, domnule Ministru, solicităm să colaboraţi cu CSM, în vederea verificării motivelor, pentru care, dosarele penale întocmite pentru infracţiunea de braconaj piscicol, nu au ajuns în faţa instanţelor de judecată.
Domnule Ministru, nu trebuie să mai moară oameni pentru ca acest fenomen al pescuitului comercial, în ape improprii acestei activităţi, să fie oprit. Nu cu mult timp în urmă, o fată s-a înecat în lacul de acumulare Slatina, încurcându-se, în plasele de pescuit ale pescarilor comerciali. Se naşte întrebarea: Autor moral al acestui eveniment nefericit, cine este?


Domnule Ministru, faţă de cele expuse, sunteţi în măsură să analizaţi şi să dispuneţi următoarele:
- Interzicerea pescuitului în scop comercial pe râul Olt.
- Dispunerea măsurilor necesare combaterii braconajului;
- Măsuri concrete pentru refacerea faunei piscicole pe râul Olt.

Vă mulţumim."
In continuare asteptam sa vedem si reactii ale MADR la problemele pescuitului din judetul Olt.

AGVPS din România
Mesaje: 230
Membru din: 24 Noi 2015 10:59
Membru al: Nespecificat
Confirmat ca persoana reala de: SuportTehnic

Re: Demersuri stopare jaf piscicol pe raul Olt

Mesajde AGVPS din România » 30 Mar 2016 15:07

Imagine

AGVPS din România
Mesaje: 230
Membru din: 24 Noi 2015 10:59
Membru al: Nespecificat
Confirmat ca persoana reala de: SuportTehnic

Re: Demersuri stopare jaf piscicol pe raul Olt

Mesajde AGVPS din România » 11 Apr 2016 15:00

Stimate domnule Președinte
Vă mulțumim pentru implicare și vă asigurăm de toată considerația noastră.
Suntem hotărâți să recăpătam dreptul de pescuit sportiv pe toate apele din România.
Este obligatoriu și absolut necesar să redobândim acest drept.
Cred că ar trebui precizat în document sau în preambul că pescarii sportivi sunt hotărâți, dacă problema și revendicările lor nu vor fi rezolvate, să-și continue protestul și dacă va fi cazul vom ieși în stradă la nivel de ţară, toate asociațiile !
Putem arăta că suntem un grup unit și luptăm pentru aceeaşi cauză dreaptă!
Am pregătit un document pe care doresc să vi-l trimit ca să aveți un rezumat al tuturor subiectelor abordate în această acțiune.
Cu stimă și considerație,
Popescu Dan


BRACONAJ INSTITUŢIONALIZAT

Precizări
Ne referim, în cele ce urmează, doar la braconajul piscicol. Scurt şi concis, fără a ne pierde în detalii, pentru a face materialul uşor de lecturat şi înţeles. Cei cât de cât cunoscători ai fenomenului nu vor avea probleme de percepţie. Ceilalţi se mai pot încă documenta, plecând de la prezentul material. Oricum lucrurile murdare din domeniul pescuitului trebuiau scoase, odată şi odată, la iveală.

Scânteia
Câţiva pescari sportivi din judeţul Olt, oripilaţi de braconajul „autorizat” făptuit de aşa zişii pescari profesionişti pe lacurile de acumulare din judeţ, dar nu numai pe acestea, s-au decis să scoată la lumină jaful piscicol patronat de ANPA, sub oblăduirea MADR, în aceste ape. Au făcut-o, în primul rând, din cauza obrăzniciei pescarilor comerciali, care nu mai vroiau să vadă pescari sportivi în preajma lor, şi a funcţionarilor publici ai ANPA, care susţineau oficial aberaţia că pescarii sportivi ar secătui apele de peşte cu undiţa. Calculul din birou al unor funcţionari incorecţi ai ANPA, care înmulţind numărul de pescari sportivi cu 5 kg de peşte/zi şi cu un număr de zile egal cu săptămânile din an ajungeau la cantităţi enorme de peşte care ar fi fost scoase anual cu undiţa de către aceștia, sunt de „râsul curcilor”, nu doar al copiilor. La fel şi cantităţile insignifiante de peşte extrase prin pescuit comercial, de echipele de aşa-zişi pescari profesionişti, care ar fi scoase din apă, pe toată perioada fără îngheţ a lacurilor de baraj, atât ziua cât şi noaptea, doar cu puţin mai mult de 1 t. de peşte/an/echipaj. Numai fix atâtea, pe hârtie, cât erau sau sunt autorizaţi să pescuiască.
Plecând de la aceste ofense oficiale aduse lor şi de la constatarea că peştele din lacurile de acumulare şi de pe Olt se împuţinează pe zi ce trece s-au strâns, în ziua de 10.03.2016, în Municipiul Slatina, şi au dezbătut problema braconajului piscicol, care-i afectează ca pescari sportivi, dar după cum se va vedea, şi în calitate de cetăţeni contribuabili la bugetul de stat. Au avut grijă să-l invite şi pe d-l Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, care le-a promis o întâlnire cu parlamentarii interesaţi de îmbunătăţirea Legii pescuitului şi acvaculturii, de fapt a neinspiratei OUG nr. 23/2008, care a creat premizele unor reglementări subsidiare abuzive, ale oficialilor ANPA, pe baza cărora s-a pus în aplicare jaful piscicol instituţionalizat în România.
Pe un timp câinos au ieşit, pe urmă, în stradă, în faţa prefecturii pentru a se face, în sfârşit, auziţi.

Întâlnirea dintre parlamentari şi pescari
În ziua de 05.04.2016, începând de la ora 1400, 20 de deputaţi ai Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor au luat cunoştinţă în mod direct, de la o delegaţie de 5 pescari sportiv ai AJVPS Olt (Popescu D-tru – triplu campion naţional; Voicu Valentin – fost comandant al trupelor locale de jandarmi; Marius Balaşa – profesor; Mateescu Iulian – jurist la Prefectura Olt şi Mara Constantin) şi de la subsemnatul, despre braconajul piscicol distrugător din judeţul Olt şi, respectiv, de la nivelul României. Au mai fost prezenţi la dezbateri, d-l deputat de Olt Mitel Niculescu, membru al Comisiei de Agricultură şi foarte bun cunoscător al situaţiei din zonă, domnul deputat de Olt Ştirbu Gigel, preşedintele Comisiei de Cultură al Camerei Deputaţilor, Secretarul de stat Botunoiu Dorin – reprezentant al MADR şi un reprezentant al ANPA, în condiţiile în care fostul preşedinte interimar Chiriac Marian era deja destituit din funcţie.
Au luat cuvântul, pe rând şi fără a se repeta, pescarii sportivi din delegaţia pescarilor sportivi din Olt. Aceştia au reliefat că:
• pe lacurile de acumulare din judeţul Olt sunt autorizate 163 de entităţi de pescuit comerciali, care au dreptul să extragă în tot cursul anului, conform autorizaţiilor, cca. 183 t. de peşte; această cantitate este extrasă însă în doar câteva zile bune de pescuit, aşa încât cantitatea autorizată este depăşită de sute de ori, fiindcă nimeni nu ţine o evidenţă clară şi corectă a ceea ce se extrage după şi se valorifică legal şi nelegal;
• pescuitul comercial se practică pe tot timpul cât lacurile de acumulare nu sunt îngheţate, ziua şi noaptea, cu tot felul de unelte interzise la pescuit; doar într-o singură acţiune organizată de jandarmi împreună cu reprezentanţi ai AJVPS Olt, au fost strânse plase monofilament care, totalizau o lungime de cca. 10 km;
• peştele recoltat, din diverse specii (şalău, ştiucă, lin, crap comun, fitofag, caras etc.) este scos la mal în locuri ferite, ambalat în pungi de plastic şi vândut „la drumul mare”, de multe ori într-o stare de început de alterare; peştele mic şi cel alterat se fierbe şi se dă la porci, de către pescarii profesionişti, aşa încât, în afară de fâţele care sunt lăsate pe mal, tot peştele se valorifică. Lipsa punctelor de debarcare ce trebuiau stabilite de către autorităţi prin ordin de ministru a condus la această situaţie.
• valorificarea aproape întregii cantităţi de peşte se face însă „la negru”, ceea ce determină o evaziune fiscală colosală, comisă de aşa-zişii pescari profesionişti;
• valorificarea „la negru” este oarecum determinată şi de localizarea „Centrului de primă vânzare (colectare), aflat tocmai la Corabia, la peste 140 km de cel mai îndepărtat lac de acumulare; distanţa foarte mare şi lipsa mijloacelor frigotehnice de transport a peştelui fac imposibilă respectarea condiţiilor legale de valorificare a peştelui prins, pe care nici pescarii profesionişti şi nu-l doresc şi nici ANPA nu-l impune;
• valorificarea fără respectarea prevederilor legislaţiei sanitar-veterinare, constituie un atentat la siguranţa naţională, punând în pericol sănătatea populaţiei;
• autorizaţiile de pescuit comercial sunt eliberate de ANPA cu încălcarea legii, la pescari profesionişti sancţionaţi în mod repetat pentru braconaj, fără completarea tuturor rubricilor (de exemplu a locurilor de debarcare), fără verificarea deţinerii de mijloace legale necesare în vederea realizării capturilor şi transportului la centrale de primă vânzare etc.;
• pe lângă autorizaţiile de pescuit comercial, ANPA mai eliberează şi autorizaţii de acvacultură pe unele bazine piscicole (de exemplu pe lacul de acumulare Zăvideni), unde beneficiarii populează sau mimează că populează, pe hârtie, cantităţi mici de fitofag, pentru a putea pescuit, chiar şi în perioada de prohibiţie, peşte autohton şi sălbatic (crap comun, caras, lin, şalău, ştiucă etc.);
• inspectorii ANPA retribuiţi din bani publici, doar 2 pe mai multe judeţe, nu au nici un fel de eficienţă în combaterea fenomenului braconajului piscicol, mai ales în condiţiile în care sunt puşi în situaţia de a se elibera permise de pescuit recreativ/sportiv, lucru pe care-l pot face gratuit asociaţiile de pescari sportivi.
În continuarea susţinerilor reprezentanţilor pescarilor sportivi din Olt, am avut prilejul să reiterez faptul că situaţia prezentată nu este nicidecum locală, ci este similară în toate lacurile de acumulare din România. Şi nu doar în lacurile de acumulare, ci şi pe Dunăre şi pe râurile interioare, în care pescuitul cu unelte de reţea interzise şi cu curent electric constituie preocupare populară. Am exemplificat şi dezastrul din apele de munte, preluate în totalitate de RNP Romsilva, dar abandonate în marea lor majoritate după secătuirea lor de salmonidele populate, până în anul 2011, de către asociaţiile pescarilor şi vânătorilor care aveau aceste ape contractate. În această perioadă şi toate amenajările specifice au fost duse de ape.
S-a accentuat şi faptul că acest dezastru piscicol naţional a fost deliberat acceptat, ca să nu spunem organizat, de ANPA, sub oblăduirea MADR, fiindcă de aproape 10 ani li se tot sesizează faptele, prin adrese oficiale, precum şi evaziunea fiscală colosală patronată de cele două instituţii de stat şi de celelalte care au obligaţia combaterii fenomenului (braconajului şi evaziunii fiscale).
Am avut prilejul să mai reiterez şi faptul că atribuirea spre exploatare durabilă a resursei acvatice vii, de către ANPA, s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 136 (4) din Constituţia României şi a art. 11 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică. Iar această situaţie nu poate fi considerată greşeală nevinovată, dacă recunoaştem că reglementările subsidiare legii au fost concepute în dezacord vizibil cu legea, tocmai pentru a oferi posibilitatea, funcţionarilor ANPA, de a atribui zonele de pescuit după bunul plac şi după interesele lor de moment. Deci această „tulburare de ape” a fost, în opinia noastră, deliberată, pentru a favoriza „pescarii deştepţi” ce au ştiut şi ştiu să pescuiască în astfel „ape tulburi”.
La rândul lor parlamentarii au apreciat modul civilizat în care pescarii din jud. Olt au ştiut să se organizeze la Slatina şi să transmită, prin vorbe cumpătate şi imagini revelatoare, dezastrul din domeniul pescuitului comercial, evaziunea fiscală de neimaginat, lipsa de responsabilitate a unor funcţionari publici ai ANPA, dar nu numai a acestora, şi, până la urmă, inutilitatea ANPA, organizată doar pentru valorificarea muncii unui fruct al apei, de celelalte ocupându-se Administraţia Naţională Apele Române.

Ce poate urma?
Deputaţii din Comisia de agricultură cunosc acum, suficient de bine, dezordinea din activitatea de pescuit comercial şi evaziunea fiscală colosală comisă prin vânzarea a peste 85-90% din cantitatea de peşte prins în lacurile de acumulare „la negru”.
În puterea dânşilor stă, în continuare, soluţionarea acestor situaţii, prin îmbunătăţirea sau înlocuirea Legii pescuitului şi acvaculturii cu o nouă lege, care să ţină seamă de prevederile art. 136 alin (4) din Constituţia României şi art. 11 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică.
Pornind de la o lege nouă sau îmbunătăţită, sănătoasă şi constituţională, se pot adopta reglementări subsidiare clare şi legale, prin care să se statueze un mod corect şi favorabil societăţii, de atribuire spre exploatare durabilă a resursei acvatice vii din habitatele piscicole.
Promisiunea parlamentarilor că vor înăspri, prin lege, sancţiunile pentru braconajul piscicol sunt binevenite, dar nici pe departe nu sunt suficiente pentru soluţionarea situaţiei braconajului semiautorizat şi evaziunii fiscale despre care am făcut vorbire.
Şi promisiunea reprezentanţilor MADR şi ANPA că vor sista pescuitul comercial, în habitatele piscicole din lacurile de acumulare, pe timp de 1-2 ani, cel puţin până la reglementarea legală rațională şi echitabilă a acestei forme de pescuit, este binevenită şi salvatoare pentru moment.
Dar de durată, problema pescuitului în România – fie el comercial fie de agrement, fie sportiv – nu se poate soluţiona decât plecând de la o lege constituţională, raţională şi concepută în interesul conservării resursei, habitatului acesteia şi echilibrului acvatic.
N. Şelaru


Înapoi la “Administrare şi gestionarea faună piscicolă”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 2 vizitatori